Pagina: 2 : 1
Jurământ vieții
:
Personale 2003-01-20 (8923 afişări)
Lacrimi și sfinți
: fragmente
Proză 2005-07-16 (14044 afişări)
Le bonheur…
:
 Proză 2011-05-16 (8247 afişări)
L’élan vers le pire, 20 aphorismes
:
Proză 2010-06-05 (10225 afişări)
Mărturisiri și anateme
: La liziera existenței (fragmente)
Proză 2005-05-19 (10549 afişări)
Maxime și cugetări
:
Personale 2009-09-04 (14450 afişări)
Maxime și cugetări(II)
:
Personale 2009-12-20 (8688 afişări)
Monopolul suferinței
:
Personale 2002-09-22 (8564 afişări)
Murmures à la solitude
:
Proză 2010-06-05 (8240 afişări)
Pe culmile disperării (1)
:
Proză 2003-06-28 (9675 afişări)
Pe culmile disperării (2)
:
Proză 2003-06-28 (13043 afişări)
Pe culmile disperării (3)
:
Proză 2003-06-28 (8926 afişări)
Pe culmile disperării (4)
:
Proză 2003-06-28 (9182 afişări)
Principiul satanic în suferință
:
Personale 2002-09-28 (9570 afişări)
Profilul interior al Căpitanului
: "Glasul Strămoșesc", Sibiu - 1940
Proză 2005-02-12 (8677 afişări)
Renunțarea
:
Personale 2002-09-28 (10387 afişări)
Revelațiile durerii
: Despre vidul interior
Eseu 2009-04-25 (11236 afişări)
Revelațiile durerii
: Între occidentalism și autohtonism
Eseu 2009-04-27 (9219 afişări)
Revelațiile durerii
: Cultură și viață
Eseu 2009-05-06 (14647 afişări)
rugă inutilă 1
:
Proză 2004-03-14 (9070 afişări)
rugă inutilă 2
:
Proză 2004-03-19 (8957 afişări)
rugă inutilă 3
:
Proză 2004-04-18 (10237 afişări)
Rugăciune în vânt
: "Cartea amăgirilor" - fragment
Proză 2004-02-18 (11487 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul I.
Eseu 2005-10-25 (33672 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul II
Personale 2004-03-01 (9349 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul III
Personale 2004-03-01 (9773 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul IV
Personale 2004-03-01 (9125 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul V
Personale 2004-03-01 (10021 afişări)
Schimbarea la față a României
: Capitolul VI
Personale 2004-03-01 (8975 afişări)
Scrisoare către Bucur Tincu
:
Poezie 2003-01-14 (11657 afişări)
Scurtă confesiune
:
Personale 2012-11-20 (7444 afişări)
Silogismele amărăciunii
: fragmente
Eseu 2003-08-31 (17431 afişări)
Silogismele amărăciunii
: fragmente - traducerea Nicolae Bârna
Eseu 2009-07-19 (14944 afişări)
Spovedania lucrurilor
: Fragment din "Cartea amagirilor"
Proză 2004-02-17 (10399 afişări)
Sunt o salcie
:
Poezie 2002-08-06 (11806 afişări)
syllogismes de l'amertume
:
Personale 2006-07-19 (7664 afişări)
Tratat de descompunere
: Filozofie și prostituție
Eseu 2009-04-26 (9442 afişări)
Tratat de descompunere
: Fărădelegile curajului și ale fricii
Eseu 2009-04-26 (13284 afişări)
Tratat de descompunere
: Echivocul geniului
Eseu 2009-12-30 (10762 afişări)
Urgența catastrofei
: Din "Sfârtecare"
Eseu 2005-02-14 (12158 afişări)
Vanité de la compassion
:
Proză 2010-06-04 (8295 afişări)
Pagina: 2 : 1 |
|
|
|
|
|
Biografie Emil Cioran
Emil Cioran (n. 8 aprilie 1911, Rășinari; d. 20 iunie 1995, Paris) a fost un filozof și scriitor român stabilit în Franța.
Emil Cioran s-a născut la Rășinari, județul Sibiu. Tatăl său, Emilian Cioran, a fost protopop ortodox și consilier al Mitropoliei din Sibiu. Mama sa, Elvira Cioran (n. Comaniciu), era originară din Veneția de Jos, comună situată în apropiere de Făgăraș. Tatăl Elvirei, Gheorghe Comaniciu, de profesie notar, fusese ridicat de autoritățile Austro-Ungare la rangul de baron. Astfel, pe linie maternă, Emil Cioran se trăgea dintr-o familie din nobilimea transilvană.
Prima lui carte apărută în 1934 în România, Pe culmile disperării, a fost distinsă cu Premiul Comisiei pentru premierea scriitorilor tineri needitați și premiul Tinerilor Scriitori Români. Succesiv au apărut: Cartea amăgirilor (1935), Schimbarea la față a României (1936), Lacrimi și Sfinți (1937). Cel de-al doilea volum, Schimbarea la față a României a fost autocenzurat în ediția a doua aparută la începutul anilor '90, autorul însuși eliminând numeroase pasaje considerate extremiste, "pretențioase și stupide".
Nevoia resimțită atunci de generația tânără a unei treziri spirituale pornită din exaltarea valorilor vitale, antiraționaliste, care din păcate a culminat într-un extremism de dreapta, a influențat viziunea tânărului Cioran. Deși nu a fost niciodată membru al Mișcării legionare, în perioada interbelică simpatizează cu ideile acesteia, fără a fi de acord cu metodele ei violente.[1] Plecat cu o bursă la Berlin în 1933, se declară într-un articol admirator al lui Hitler și justifică provocator Noaptea cuțitelor lungi. Va repudia apoi definitiv, cu furie și rușine, această viziune[2], ca pe o inadmisibilă rătăcire a tinereții, argumentând prin ea refuzul oricărei implicări a individului în istorie.
Reîntors în țară, ocupă vreme de un an (1936) postul de profesor de filozofie la Liceul "Andrei Șaguna" din Brașov. În 1937, pleacă la Paris cu o bursă a Institutului Francez din București, care i se va prelungi până în 1944. În 1940, începe să scrie Îndreptar pătimaș, ultima sa carte în limba română, limbă pe care a abandonat-o în favoarea francezei, a cărei variantă definitivă (rămasă inedită până în 1991) va fi încheiată în 1945, când se stabilește definitiv în Franța.
După moartea Simonei Boué, prietena de o viață a lui Emil Cioran, o serie de manuscrise ale acestuia (peste 30 de caiete) au fost găsite în apartamentul lor de o menajeră, care a încercat în 2005 scoaterea la licitație și valorificarea lor. Într-o primă etapă, o hotărâre a Curții de Apel din Paris a oprit comercializarea acestora. În urma judecării, Tribunalul din Paris decide în decembrie 2008 restituirea tuturor documentelor către persoana găsitoare, urmând ca aceasta să dispună de ele cum crede de cuviință. Printre manuscrise, în general versiuni ale unor lucrări deja aparute, se află și un jurnal inedit al lui Cioran, cuprinzând câțiva ani din perioada ulterioară lui 1972 (anul în care se opresc Caietele sale), document de un excepțional interes pentru editori și cititori, și probabil ultima scriere inedită a filozofului.
|
Texte Recomandate
